"Pulley-ul", ca multe dintre poemele lui George Herbert, se ocupă de tema conflictelor interioare ale omenirii, în mod specific din punct de vedere religios. În poezie, Herbert sugerează că conflictul interior este inerent condiția umană, adică o parte a naturii date de Dumnezeu a omului.
Poemul descrie o situație mitice în care Dumnezeu permite ca toiagul său să nu se varsă peste om. Astfel, omului i se acordă forță, frumusețe, înțelepciune, onoare și plăcere, dar nu ultimul comor al lui Dumnezeu, odihnă. Permițând omenire să se odihnească, motivele lui Dumnezeu, ar elimina nevoia lor pentru El.
"Pulley" a fost prezentat într-o antologie publicată de The Reader Organization (cu sediul la Londra), intitulată "Minted". A fost inclusă alături de alte poezii clasice și celebrate, care nu numai că abordează dificultățile și conflictele vieții, ci oferă o oarecare înțelegere în rezolvarea lor, împreună cu câteva lecții de viață valoroase. Din propria sa poezie, George Herbert este citat spunând: "Sunt o imagine a conflictelor spirituale dintre Dumnezeu și sufletul meu înainte de a-mi putea supune voia lui Isus, Stăpânul meu."
George Herbert a trăit între 1593 și 1633. El a murit de consum la 40 de ani. Lucrarea sa este cunoscută pentru precizia limbajului, agilitatea ritmică și spiritul devoțional. Colegul de poezie Samuel Taylor Coleridge a remarcat odată: "Nimic nu poate fi mai curat, bărbat sau neafectat [decât dictatura lui Herbert]."
