Oamenii fixează scopuri spirituale pentru a se conecta la ceva care este considerat mai important decât individul și pentru a răspunde nevoilor sociale, emoționale și mentale specifice. Potrivit Psihologiei Astăzi, oamenii cu scopuri spirituale sunt mai fericiți și experiență mai bine sentimente de bunăstare decât cei fără un stil de viață spiritual.
Stabilirea scopurilor spirituale nu presupune participarea la slujbe religioase formale. Obiectivele spirituale sunt adesea determinate prin examinarea unui cod etic sau moral personal și prin efectuarea de modificări pentru a îmbunătăți acest cod. De exemplu, stabilirea obiectivului de a se reîntoarce comunității se realizează prin voluntariat la organizații de caritate locale sau organizații non-profit. Obiectivele spirituale permit oamenilor să-și identifice credințele personale și să determine dacă obiectivele actuale corespund acelor credințe.
Potrivit Psihologiei Educaționale Interactiv, scopurile spirituale sunt instrumente care ajută oamenii să ajungă la împlinirea de sine și la transcendență pe baza ierarhiei lui Maslow a nevoilor umane. Ierarhia nevoilor umane enumeră nevoile fiziologice ca fiind cele mai importante, urmate de siguranță, acceptare și apartenență. Obiectivele spirituale ajută oamenii să-și îndeplinească câteva dintre aceste nevoi de bază, oferind o rețea socială și sentimentul de apartenență în comunitate.
De exemplu, participarea la slujbe religioase le permite oamenilor să se simtă acceptate în rândul colegilor. Pe baza piramidei lui Maslow a nevoilor umane, transcendența de sine se poate realiza prin conectarea la ceva mai mare decât eul. Conectarea la ceva mai mare decât sinele se realizează prin acceptarea unei personalități divine sau prin realizarea importanței îngrijirii altora în lume. Atât religia, cât și voluntariatul sunt metode de conectare la ceva mai mare decât sinele, care, de asemenea, dau sens și scop vieții.
