Un compus poate fi separat în elementele individuale din care acesta este compus și un element poate fi separat până la atomii individuali. Un atom reprezintă cea mai mică parte posibilă dintr-un element care păstrează încă proprietățile acelui element. Particulele sub-atomice care reprezintă componentele individuale ale unui atom nu mai au aceleași proprietăți ca elementul din care au apărut.
Compușii sunt substanțe care sunt create atunci când două sau mai multe elemente sunt legate chimic. Atomii acelor elemente se atașează unul pe celălalt prin legături chimice. Când elementele se leagă în acest mod pentru a forma compuși, își pierd proprietățile individuale și iau noile proprietăți ale compusului pe care le creează legătura.
Cele trei particule sub-atomice primare care cuprind atomii individuali ai unui element sunt protonii, neutronii și electronii. Electronii orbitează un nucleu în care neutronii și protonii sunt compactați într-o masă care reprezintă mai mult de 99,94 procente din masa atomului. Numărul de electroni și orbite de electroni joacă un rol major în modul în care atomii se leagă cu alți atomi. Cel mai important rol în legarea chimică aparține electronilor care circulă în stratul exterior al atomului sau în cochilie. Acestea se numesc electroni de valență, iar numărul lor determină modul în care atomul va interacționa cu alți atomi. Tendința unui atom este să umple sau să-și golească coaja de valență și va reacționa cu un alt atom într-o manieră care depinde de configurația cochiliunii specifice a valenței acelui alt atom.
