Etica naturii umane se referă la un sistem de standarde comportamentale pe care oamenii s-au născut cunoscând. Nu are nicio legătură cu etica bazată pe o putere absolută, cum ar fi un sistem de credință sau dumnezeu, ci se bazează exclusiv pe ceea ce oamenii știu instinctiv ca comportament bun și rău.
Alte sisteme de etică includ bazate pe consecințe, bazate pe drepturi, relativiste, bazate pe drepturi și bazate pe virtuți. Etica bazată pe consecințe este un sistem care se bazează pe rezultatul anticipat al unei acțiuni pentru a decide ce trebuie să facă. Prin aceasta, oamenii iau în considerare modul în care acțiunea poate afecta pe ei înșiși și pe ceilalți și poate lua o decizie în acest sens.
Etica bazată pe drepturi se bazează pe drepturile date de o comunitate, cum ar fi drepturile omului, drepturile legale sau drepturile morale. Drepturile relativiste se bazează pe experiențele din viața unei persoane. Deoarece aceste etici provin din experiența personală, acestea variază foarte mult între diferite persoane și sunt în mare măsură dependente de cultură și de educație.
Etica bazată pe drepturi de autor se bazează pe gânduri egoiste, iar consecințele asupra altor persoane sau asupra proprietății nu sunt luate în considerare. Dorințele și nevoile persoanei care ia decizia sunt singurele considerații. Virtutea bazată pe etică a provenit de la Aristotel și se bazează pe caracterul și intențiile persoanei. Virtutea bazată pe etică nu are legătură cu datoria socială, ci se concentrează în schimb asupra moralei individului în cauză.
