Utilizarea terenurilor pentru uz agricol, industrial și infrastructură rămâne cea mai izbitoare intervenție umană pe ecosistemul forestier. Îndepărtarea terenului sparge ciclul vieții în pădure, prin îndepărtarea unui număr mare de copaci și prin deplasarea organismelor vii care trăiau odinioară în ele și pe pământ.
Secolele de intervenție umană au modificat terenul în care prosperă pădurile de foioase. Fruntea de foioase a acoperit odată aproximativ jumătate din suprafața pământului de pe pământ, însă a fost redusă la o treime datorită curățării pădurilor. De asemenea, oamenii contribuie indirect la distrugerea pădurilor foioase, prin activități precum arderea combustibililor fosili și defrișarea prin arderea pământului. Aceste activități contribuie în mare măsură la încălzirea globală, ducând la ploi acide și la poluarea aerului care dăunează copacilor și plantelor și provoacă poluarea apei. Arborii de foioase au frunze largi, care sunt folosite pentru a colecta lumina soarelui și pentru a genera energie. Dacă este deteriorat, arborii se pot îmbolnăvi ușor și pot fi mai puțin rezistenți la dăunători și boli
Unele păduri de foioase sunt exploatate pentru minerale, cum ar fi cărbunele și uleiul. Mineritul nu numai că împrăștie pădurea copacilor, ci și pământul nutrienților săi și împiedică cultivarea plantelor și a copacilor acolo. Unele companii miniere iresponsabile își aruncă, de asemenea, deșeurile și substanțele chimice excavate pe pământ sau în corpurile de apă din apropiere, ducând la poluarea apei și distrugerea în continuare a ecosistemului forestier.
