Ruginii de oțel din cauza reacțiilor chimice care apar atunci când intră în contact cu apa și oxigenul. Fierul, o componentă din oțel, se combină cu apă și oxigen pentru a produce oxidul de fier hidratat este substanța chimică numită rugină.
Rugăciunea apare atunci când un obiect este expus unor medii umede, bogate în oxigen; de exemplu, lăsarea unui obiect de oțel în exterior în timpul unei furtuni de ploaie creează un mediu ideal pentru formarea ruginei. Acest proces este accelerat cu apă sărată și cu ploaie acidă, deoarece alte substanțe chimice susțin reacțiile care produc rugina. În consecință, bărcile de fier din oțel acumulează rugină foarte rapid. Expunerea numai la apă nu produce rugina; dacă un obiect din oțel este scufundat în apă pură fără acces la oxigen, acesta nu va rugina.
Oțelul inoxidabil, precum și alte metale, cum ar fi aluminiul, sunt rezistente la rugină datorită reacțiilor suplimentare la apă și oxigen. Oțelul inoxidabil conține cel puțin 10% crom, care reacționează cu apă și aer pentru a forma un strat de protecție extrem de subțire în afara metalului. Această acoperire împiedică apa și oxigenul să intre în contact cu suprafața metalului și să interacționeze cu fierul din oțelul inoxidabil. Deoarece acest film este subțire microscopic, acesta nu este vizibil cu ochiul liber.
