Cum influențează poluarea atmosferică mediul?

Poluarea aerului provoacă ploi acide, reduce vizibilitatea, dăunează faunei sălbatice, contribuie la eutrofizarea și epuizarea stratului de ozon. În plus, poluarea aerului duce la încălzirea globală, rezultând astfel schimbări climatice globale.

Ploaia acidă      Arderea combustibililor fosili eliberează oxizi de azot și sulf în mediul înconjurător. Acești oxizi se combină cu picăturile de apă din atmosferă pentru a forma acizi azoici și sulfurici, care coboară în sol ca ploi acide. Ploaia acidă dăunează solului și plantelor și acidifiază corpurile de apă, făcându-le nepotrivite pentru sălbăticia marină. De asemenea, accelerează decăderea clădirilor, statuetelor și a altor repere istorice.

Eutroficarea      Eutrofizarea este o condiție într-un corp de apă în care cantități mari de nutrienți stimulează creșterea algelor și a altor plante. Această creștere densă a plantelor din corpurile de apă ucide pești, animale marine și afectează creșterea altor plante marine. Chiar dacă eutrofizarea este un proces natural în îmbătrânirea lacurilor, poluarea aerului din activitățile umane tind să accelereze acest proces.

Depleția stratului de ozon      Gazul de ozon, gasit in atmosfera superioara a Pamantului, protejeaza Pamantul de razele ultraviolete (UV) dăunătoare de la soare. Cu toate acestea, poluarea aerului eliberează mai multe substanțe chimice care diminuează stratul de ozon, cum ar fi clorofluorocarburile, hidrofluorocarburile și halonii, care elimină stratul de ozon. Dilatarea stratului de ozon mărește expunerea la radiațiile ultraviolete, ceea ce duce la creșterea numărului de cazuri de cancer de piele, cataractă oculară și afectarea sistemului imunitar.

În plus, epuizarea stratului de ozon prin poluare poate conduce la o reducere a randamentului agricol, la scăderea ratei de supraviețuire a materialului săditor, la creșterea susceptibilității plantelor la boli și la condiții dure de mediu. În plus, expunerea la radiațiile UV are efecte profunde asupra culturilor sensibile, cum ar fi soia.

Efecte asupra vieții sălbatice      Poluanții poluanți atmosferici, atunci când sunt depozitați pe soluri și în corpurile de apă, afectează negativ atât mediul sălbatic acvatic cât și peisajul sălbatic. Toxinele contribuie la malformații congenitale, insuficiență reproductivă și boli la animale. În plus, poluarea aerului poate duce la migrarea faunei sălbatice dintr-o anumită zonă, creând astfel un dezechilibru în ecosistem.

Mai mult, poluanții se acumulează în sedimente și pot să se biomagnifice în țesuturile animalelor de la vârful lanțului alimentar până la concentrații mai mari decât cele din apă sau din aer. O astfel de acumulare de toxine are efecte negative asupra sănătății atât asupra animalelor, cât și asupra oamenilor. Poluarea aerului reduce pătrunderea soarelui datorită formării de smog gros. Un asemenea smog gros limitează creșterea și reproducerea plantelor.

Schimbările climatice globale      Atmosfera Pământului conține un echilibru delicat al gazelor responsabile de captarea energiei termice, prin urmare, menținerea temperaturilor Earth "¢ s. Cu toate acestea, din cauza poluării industriale, mai multe gaze cu efect de seră, cum ar fi metanul și dioxidul de carbon, sunt eliberate în cantități mari. Aceste gaze captează mai multă căldură în atmosferă, ceea ce duce la o creștere constantă a temperaturii globale. Acest lucru are ca rezultat efectele negative ale schimbărilor climatice, cum ar fi creșterea nivelului mării, modificarea modelelor meteorologice, dispariția biodiversității și condițiile climatice catastrofale.

Reduce vizibilitatea      Reziduul apare când lumina soarelui întâlnește particule mici în aer. Aceste particule minuscule sunt formate din poluanți emise direct de la centralele electrice, industria prelucrătoare, automobilele și șantierele de construcții. Haze reduce vizibilitatea obiectelor și poate duce la accidente de autovehicule.