Poluarea aerului poate provoca o varietate de boli la om, inclusiv astm, cancer pulmonar, boli de inimă și chiar tulburări reproductive și de dezvoltare. De asemenea, poate compromite sistemul imunitar prin suprasolicitarea sistemului respirator și apărarea naturală a corpului. Poluarea aerului contribuie, de asemenea, la încălzirea globală, la creșterea temperaturilor la nivel mondial, la creșterea nivelului mării și la randamentul agricol dăunător.
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, poluarea aerului reprezintă în fiecare an până la șapte milioane de decese premature la nivel mondial. Aceasta include nu numai poluarea exterioară a aerului din vehicule, surse industriale și generarea de energie electrică, ci și poluarea aerului interior din combustibilul de ardere pentru gătit sau căldură. Cele mai multe dintre aceste decese apar în țările în curs de dezvoltare, în țările în care reglementările de mediu sunt mai puțin stricte și populațiile nu au acces la opțiuni de energie mai curate.
Un alt mod în care poluarea aerului poate fi periculoasă este atunci când conține particule și compuși organici volatili. Aceste particule pot reprezenta amenințări în multe moduri diferite, variind de la efectele chimice asupra corpului până la radiațiile de nivel scăzut, în funcție de sursă. Respirația în aceste particule în smog poate reprezenta un risc semnificativ pentru sănătate chiar și dincolo de o problemă respiratorie. Oxidul de azot și dioxidul de sulf create atunci când combustibilii combustibili fosili pot contribui, de asemenea, la smog și ploaia acidă.
