Curenții oceanului echilibrează temperaturile globale prin mutarea apei calde de la ecuator în regiunile polare și returnarea apei reci. Cea mai mare parte a căldurii soarelui este absorbită de oceanele din jurul ecuatorului. Dacă curenții oceanici nu ar distribui această căldură, fluctuațiile globale de temperatură ar fi mult mai extreme.
Moleculele încălzite de apă schimbă liber aerul prin evaporare. Când apa oceanică se evaporă, crește temperatura și umiditatea aerului înconjurător. Curenții oceanici funcționează similar cu o bandă transportoare, distribuind apă caldă, aer și precipitații pentru a contracara încălzirea inegală a planetei. Fără această reglementare a climatului global, temperaturile regionale ar fi atât de extreme încât o mare parte a Pământului ar fi nelocuită.
Curenții oceanici rulează în sensul acelor de ceasornic în emisfera nordică și în sens invers acelor de ceasornic în emisfera sudică. Mărimea, forma, viteza și direcția curenților sunt dictate de mai multe forțe de mediu și de caracteristici geografice. Vânturile, mareele, soarele, diferențele de densitate a apei și rotația Pământului afectează o mare parte a mișcărilor curentului. Topografia bazinelor oceanice și caracteristicile maselor de teren din apropiere îi ajută să le ghidăm.
Infrastructura globală actuală interacționează nu numai pentru a mișca apa orizontal, dar și vertical. Acest proces circulă complet oceanele lumii la fiecare 1000 de ani.
