Când stratul de ozon absoarbe radiația ultravioletă a soarelui, creează o sursă de căldură și reglează temperatura atmosferei Pământului. Dacă ozonul nu a filtrat radiațiile ultraviolete ale soarelui, cea mai mare parte a acestuia ar ajunge pe suprafața Pământului, ceea ce ar fi periculos pentru plante și animale. Cercetătorii au efectuat experimente în care plantele, animalele și oamenii au fost expuși la radiații ultraviolete, iar rezultatele au arătat că radiația a avut rezultate dăunătoare.
În stratul de ozon, moleculele de ozon sunt în mod constant formate și distruse. Cantitatea totală de ozon rămâne de obicei stabilă, dar poate varia în funcție de petele solare, anotimpurile și latitudinea. Oamenii de stiinta au stabilit nivele normale de ozon in timpul conditiilor naturale si au observat ca stratul de ozon este epuizat din cauza factorilor externi.
Principalul factor extern pe care se concentrează oamenii de știință este utilizarea clorofluorocarburilor sau CFC-urilor în refrigeranți, solvenți și alte aplicații. Când CFC-urile se descompun, ei eliberează clorul atomic, care poate distruge peste 100.000 de molecule de ozon per moleculă de clor. Multe experimente au arătat că CFC și alte substanțe chimice produc aproximativ 84% din clor în stratul de ozon. Măsurile luate pentru a reduce CFC-urile au îmbunătățit stratul de ozon și se speculează că acesta va reveni la normal după mulți ani.