O observație de eșantionare de timp este o metodă de colectare a datelor care înregistrează numărul de cazuri în care un anumit comportament a fost observat într-o anumită perioadă de timp. Are numeroase aplicații și este o metodă comună de cercetare în câmpurile de educație și psihologie.
Eșantionul de timp este folosit pentru a obține o înțelegere clară a comportamentului tipic. În funcție de scopul studiului, cercetătorul monitorizează comportamentul unui individ sau al unui grup. Într-un interval predeterminat, cercetătorul înregistrează numărul de cazuri în care se observă un comportament. Pentru a fi siguri că informațiile colectate reprezintă o reprezentare corectă, datele sunt colectate pe mai multe intervale. De exemplu, un cercetător preșcolar observă numărul de interacțiuni fizice agresive într-un anumit grup de jucători în timpul intervalelor de 5 minute.
