Lărgirea unei artere cauzată de slăbiciunea vaselor de sânge este numită anevrism, conform Encylopaedia Britannica. Presiunea constantă din fluxul sanguin în artere determină o parte slabă a vasului de sânge să crească, să ducă la complicații grave.
Anevrismele sunt frecvent întâlnite în arterele aortei, creierului și periferic, potrivit Clinicii Mayo. Un anevrism aortic se formează în cea mai mare arteră a corpului, aorta, care transportă sânge din inimă către organele majore. Anevrismele cerebrale apar în vasele de sânge care aduc sânge în creier. Zona lărgită a vasului creează un sac care se umple cu sânge. Acest sac de sânge poate fi rupt, ducând la sângerare în creier. Anevrisme periferice se formează în alte vase de sânge din organism, situate în zone cum ar fi picioarele, gâtul sau gâtul.
Simptomele unui anevrism variază în funcție de locația sa. De exemplu, o persoană cu anevrism aortic poate să nu simtă nici un simptom până când anevrismul nu depășește 2 centimetri, notează Encylopaedia Britannica. Acest anevrism poate provoca tuse, dureri în piept sau dificultăți de respirație. Diagnosticul unui anevrism se face prin examinarea fizică efectuată de un medic specialist și o radiografie sau altă scanare imagistică. Tratamentul include îndepărtarea chirurgicală a vasului bolnav și înlocuirea cu un stent artificial sau o grefă.
