Obiectivele pentru pacienții cu modele de respirație ineficiente sunt dezvoltarea și menținerea unui model eficient de respirație, în conformitate cu Ghidurile de planificare a îngrijirii medicale de la Elsevier Health. Dovada realizării acestui obiectiv constă în prezentarea de către pacient a unei rate normale adâncimea respirației, absența scurgerii respirației și o excursie simetrică în piept.
Intervențiile pentru restabilirea unui model eficient de respirație includ teama și anxietatea liniștitoare și oferă o ușurare eficientă a durerii. În cazul în care lichidele sau gazele cauzează presiunea diafragmei, ar trebui prevăzute intervenții pentru ameliorarea acestor simptome. Dacă este posibil, pacienții ar trebui să fie plasați într-o poziție verticală și pernele ar trebui folosite pentru a preveni slumping, afirmă Ghidul de îngrijire medicală de planificare.
Simptomele unui model ineficient de respirație includ respirația superficială, dificultatea de respirație (numită dispnee), excursia toracică limitată și folosirea mușchilor auxiliari la respirație, raportează Elsevier Health. Excursiile toracice reprezintă diferența dintre măsurarea pieptului la inhalare completă și la expirație.Modelele de respirație ineficiente pot rezulta din teama și anxietatea, care pot provoca respirație rapidă, dar puțin adâncă, recomandă Ghidul de Planificare a Asistenței Nursing. Multe medicamente, cum ar fi opioidele, încetinesc și scad profunzimea inhalării, ducând la respirație ineficientă. Durerea poate face ca pacienții să renunțe la respirație profundă, iar lichidul sau gazul pot pune presiune asupra diafragmei, ceea ce face dificilă respirația eficientă.
Dacă aceste intervenții simple nu reușesc să restabilească un model eficient de respirație, ar trebui consultat un medic sau un terapeut respirator, recomandă ghidul.
