Când un economist vorbește despre economia cererii, el se referă, în general, la o curbă a cererii. O curbă a cererii urmărește un serviciu sau un bun în raport cu prețul său. Cele mai cunoscute concepte din economia cererii sunt legile ofertei și ofertei.
Legea cererii se învârte în jurul ideii că, atunci când prețul ceva crește, cererea pentru produs scade. În schimb, dacă prețul unui produs scade, cererea publică pentru produs crește. Ilustrată într-un grafic, o curbă a cererii are o pantă descendentă datorită relației dintre cererea produsului și prețul produsului.
Legea furnizării este strâns legată de legea cererii. Această lege arată produsele disponibile pentru cumpărare. O ilustrare grafică a acestei legi are o pantă ascendentă în comparație cu panta descendentă a legii cererii, deoarece arată relația dintre un preț mai mare și o cantitate mai mare de produs disponibilă.
Se spune că o economie se află într-o stare egală sau echilibrată, atunci când cererea și oferta unui produs sunt egale. Mărfurile sunt produse în mod egal cu mărfurile achiziționate. Echilibrul într-o economie este însă doar o teorie, întrucât prețurile și cantitățile de produse se schimbă în mod constant.
