Care sunt rolurile ADN și ARN în sinteza proteinelor?

Acidul deoxiribonucleic (ADN) poartă secvența de instrucțiuni codificate pentru sinteza proteinelor, care sunt transcrise în acid ribonucleic (ARN) pentru a fi traduse ulterior în proteine ​​actuale. Procesul de producție a proteinelor implică două etape: transcriere și traducere.

ADN și ARN sunt acizi nucleici găsiți în celulele organismelor vii. ADN-ul este o moleculă cu două catenuri constând dintr-un zahar de deoxiriboză, în timp ce ARN este o moleculă mono-catenară cu riboză ca componentă de zahăr. Există trei tipuri primare de ARN: ARN mesager (ARNm), ARN ribozomal (ARNm) și ARN de transfer (tRNA). Un alt tip de ARN este ARN nuclear mic sau snRNA, care este implicat în modificarea transcrierii unui ARN.

Proteinele sunt unul dintre biomoleculele vitale ale vieții. Acești compuși efectuează o varietate de procese esențiale pentru a susține supraviețuirea organismului, care include coagularea sângelui, transportul oxigenului, mușchilor contractanți și catalizarea reacțiilor chimice. Blocurile de proteine ​​se numesc aminoacizi.

Sinteza proteinelor începe cu transcrierea instrucțiunilor în ADN în ARNm. ARNm este apoi efectuată din nucleul celulei în citoplasmă, în mod specific în structuri numite ribozomi. Ribosomii, care conțin rRNA, sunt organele în care are loc producerea de proteine. ARNm transportă aminoacizii la ribozomi. Secvența codificată în mARN este apoi tradusă, iar proteinele specifice sunt sintetizate împreună cu aminoacizii în șir.