Poetul Alfred Lord Tennyson folosește mai multe figuri de vorbire în poezia sa "Ulysses". Naratorul Ulysses se descrie ca fiind "în roaming cu o inimă foame", care este o metaforă care se compară cu un animal de pradă. Poezia folosește o metaforă pentru a compara băutura de băut cu o băutură, spunând: "Și bucuria băuturii de luptă cu colegii mei".
Naratorul compară, de asemenea, viața vieții cu băutura, când spune: "Voi bea /Viața la drojdie", care este o versiune veche a "vieții vii la maxim". Poemul personifică marea și un grup de stele numite Hyades, spunând: "Hyadesul ploios /Vext marea întunecată", oferind atribute umane obiectelor non-umane. Poemul are o similitudine în linia "Să urmeze cunoașterea ca o stea care scufundă", care compară cercetarea cunoașterii cu folosirea unei stele ca ghid ca marinarii. Poemul folosește conceptul de noapte ca o metaforă pentru moartea sa, descriind debutul nopții și apariția stelelor. Naratorul poemului se referă la marinarii săi ca "suflete", care este un synecdoche, pentru că folosește o parte pentru a sta în întreaga obiecte menționate.Postări similare
Alte postări interesante
