Impozitarea este metoda prin care guvernele își finanțează cheltuielile prin perceperea de taxe pentru cetățenii și entitățile lor comerciale pentru a genera venituri. În economie, impozitele sunt împărțite între cumpărători și vânzători, iar sarcina fiscală revine grupului care trebuie să plătească impozitul. În țările moderne, impozitarea este involuntară, iar incapacitatea de a plăti taxe diferite poate duce la închisoare. Guvernul utilizează adesea impozite pentru a încuraja sau descuraja anumite decizii economice.
Povara fiscală este legată de elasticitatea prețurilor la cerere și ofertă, iar elasticitatea se referă la modul în care cererea și oferta de produse răspund unor schimbări de preț sau de venit. Dacă aprovizionarea este mai elastică decât cererea, atunci sarcina fiscală revine cumpărătorilor, iar dacă cererea este mai elastică decât oferta, atunci producătorii suportă costul. În Statele Unite, serviciul intern de venituri este responsabil de asigurarea faptului că cetățenii și corporațiile își plătesc impozitele.
Diferitele tipuri de impozite sunt impozitul pe venit, impozitul pe vânzări, impozitul pe proprietate și tarifele. Impozitele pe profit sunt impozite pe un procent din câștigurile unei persoane sau corporații. Un impozit pe vânzări este un impozit pe care guvernul îl impune anumitor bunuri și servicii. Impozitul pe proprietate este un impozit perceput asupra activelor funciare și de proprietate. Tarifele sunt taxe la mărfurile importate, iar tarifele ridicate înseamnă adesea scopul țării de a consolida afacerile interne.
