Veverițele au o anatomie relativ tipică a rozătoarelor, având cozi lungi, patru membre și incisivi mari. În afară de dinții mari din față, veverițele adulte au 20 de dinți care îi permit să mestece alimente. Dinții de veverițe cresc în mod constant, iar activitățile permanente de stingere a veverițelor contribuie la menținerea prea mare a dinților. Veveritele au patru degete pe fiecare picior față, în timp ce picioarele din spate au cinci degete.
Veverițele sunt acoperite cu blană groasă, care ajută la prevenirea rănilor și le izolează de frig. În plus, deoarece blana este de obicei maro, gri sau negru, îi ajută să se ascundă de pradă. Unele veverițe au smocuri îngălbenite pe urechi, deși funcția sau scopul smocurilor nu este înțeleasă. Veveritele au cozii lungi, pline, care le ajută să-și mențină echilibrul în timp ce urcă prin copaci. În plus, veverițele își folosesc cozile pentru comunicare.
Pe plan intern, veverițele au o anatomie asemănătoare celor mai multe vertebrate. Gura lor conduce la esofag și la trahee, care se conectează la stomac și respectiv la plămâni. Stomacul se conectează la intestinul subțire, care, la rândul său, se conectează la intestinul gros. În plus, veveritele posedă un creier, un ficat, rinichi, pancreas, splină, vezică biliară și organe de reproducere.
