Compromisul comerțului cu sclavi a limitat numărul de sclavi numiți pentru reprezentare și impozitare la 3/5 numărul total de sclavi și a interzis congresului să scape de sclavie înainte de 1808. Acest compromis a permis comerțului cu sclavi să continue timp de 20 de ani de la încheierea compromisului.
Cele două compromisuri majore privind comerțul cu sclavi au fost stabilite pentru a ajuta la atenuarea temerilor din nord și sud. Primul compromis a fost adoptat pentru a ușura îngrijorările nordice că prea mulți sclavi au putut fi reprezentați în scopuri fiscale. Cel de-al doilea compromis a fost creat pentru a ușura temerile sudice că nu vor putea să-și continue practicile de comerț cu sclavi.
