Temperatura nu este singurul factor care determină oprirea sticlei, deoarece viteza în care este încălzită sticla, precum și distribuția căldurii joacă un rol important în determinarea expansiunii și contracției sticlei care poate fi în cele din urmă provoacă zgârieturi și crăpături. Cunoscută ca o pauză termică, aplicarea căldurii pe sticlă poate duce la spargere sau spargere.
Temperatura nu este singurul factor pentru a determina de ce se rupe sticla. Temporizarea termică apare atunci când o zonă a unui panou de sticlă devine mai fierbinte decât celălalt, cum ar fi centrul devenind mai fierbinte decât o margine. Această schimbare de temperatură determină extinderea centrului de sticlă, punând stres pe sticlă și provocând pauze sau fisuri. Dacă stresul devine mai mare decât rezistența sticlei, sticla se va rupe.
Pauzele termice și stresul pot fi atenuate sau prevenite prin încălzirea vaselor de sticlă sau a paharelor foarte lent pentru a permite întregului timp să se extindă uniform. Cu ferestre sau panouri din sticlă, cum ar fi uși de patio, unele companii de sticlă vor aplica un strat sau o culoare specială pentru a ajuta la încetinirea sau chiar eliminarea distribuției căldurii. Unele companii pot sugera, de asemenea, umbrirea suplimentară în exterior pentru ferestre și uși pentru a ajuta la menținerea unei temperaturi mai scăzute.
