Sănătatea omului Poluarea aerului determină o scădere a calității aerului datorată introducerii de particule nocive în atmosferă. Expunerea pe termen lung la astfel de aer poluat poate provoca dureri în piept, inflamație a gâtului, boli cardiovasculare și probleme respiratorii.
Expunerea oamenilor la apa contaminată poate provoca iritarea pielii și erupțiile cutanate. În plus, apa poluată poate conține substanțe chimice nocive, cum ar fi mercurul și plumbul, care au efecte profunde pe termen lung asupra sănătății umane.
În plus, poluarea sonoră are efecte grave asupra sănătății atât asupra oamenilor, cât și asupra animalelor. Expunerea pe termen lung la niveluri ridicate de zgomot poate duce la pierderea auzului, la stres sau chiar la perturbarea somnului.Încălzirea globală Atmosfera conține un echilibru delicat de gaze responsabile pentru captarea energiei termice care stabilizează temperaturile pământului. Cu toate acestea, eliberarea gazelor cu efect de seră din industriile, autovehiculele și agricultura conduce la acumularea de astfel de gaze în atmosferă. Aceste gaze captează mai multă energie termică, ceea ce duce la o creștere globală a temperaturilor.
O creștere a temperaturilor globale are mai multe efecte negative, cum ar fi topirea capacelor de gheață polară, creșterea nivelului mării și întreruperea modelelor meteorologice. Astfel de schimbări duc la schimbările climatice și afectează traiul normal al ființelor umane.
Depleția stratului de ozon Stratul de ozon este o secțiune din atmosfera superioară care conține gaz de ozon. Acest strat protejează Pământul de radiațiile ultraviolete (UV) dăunătoare de la soare. Eliberarea substanțelor chimice care diminuează stratul de ozon, cum ar fi halonii și clorofluorocarburile, elimină stratul de ozon, expunând astfel ființele umane la raze ultraviolete dăunătoare. Expunerea la radiațiile UV poate cauza cancer de piele și alte afecțiuni asociate cu ființele umane.
Degradarea mediului Poluarea aerului duce la introducerea în atmosferă a gazelor toxice, cum ar fi dioxidul de sulf și oxidul de azot. Aceste gaze conduc la formarea de ploi acide. Ploaia acide are efecte devastatoare asupra plantelor, animalelor și speciilor sălbatice marine. În plus, poluarea aerului poate duce la formarea de smog. Smog reduce pătrunderea soarelui pe suprafața solului, limitând astfel fotosinteza plantelor.
În plus, poluarea apei prin deversări de petrol și eliminarea necorespunzătoare a deșeurilor industriale poate duce la pierderea vieții sălbatice marine. Acest lucru are consecințe grave asupra echilibrului natural al ecosistemului marin.Terenurile inferioare Depozitarea necorespunzătoare a deșeurilor poate face terenul nepotrivit pentru uz agricol. Depunerea deșeurilor chimice în depozitele de deșeuri și depozitele de gunoi deschise duce la infertilitatea solului. În plus, utilizarea constantă a pesticidelor agricole și a erbicidelor afectează nu numai structura solului, ci duce și la pierderea fertilității solului. Plantele cultivate pe soluri poluate sunt nepotrivite pentru consumul uman, deoarece toxinele din sol se pot găsi în sus în lanțul alimentar, ceea ce ar putea dăuna oamenilor.
Deșeurile radioactive provenite de la centralele nucleare pot face ca o anumită zonă să nu fie potrivită pentru locuire și agricultură. Aceste deșeuri radioactive sunt periculoase atât pentru plante, cât și pentru animale, prin urmare terenurile cu astfel de deșeuri nu pot fi utilizate economic.
