Funcția principală a sistemului respirator este eliminarea oxigenului din aer și schimbarea acestuia cu dioxid de carbon în picioarele umane. Sistemul respirator atrage aerul în plămâni, unde intră în alveole. Alveolele elimină oxigenul din aer și îl introduc în sânge, în timp ce în același timp elimină dioxidul de carbon din sânge, explică Manualul Merck.
Sistemul respirator este compus din organe, țesuturi și mușchi care permit respirația. Principalele părți ale sistemului sunt căile respiratorii, plămânii, alveolele și vasele de sânge legate și mușchii care asigură energia pentru sistem. Căile respiratorii sunt țevi fabricate din țesuturi umane care transportă aer din gură și nas în tuburile bronșice din plămâni, care distribuie aer în cele două plămâni. Țevile bronhice pătrund aerul în alveole. Acest țesut celular al alveolelor este foarte subțire, ceea ce permite oxigenului să se transfere prin țesutul celular în vasele de sânge. Oxigenul este schimbat pentru dioxidul de carbon, pe care plămânii îl îndepărtează din sânge și împinge în sus căile respiratorii din organism, potrivit Institutului Național de Inimă, Plămâie și Sânge.
Fiecare celulă din corpul uman necesită oxigen pentru a trăi. Acțiunea celulelor și a mușchilor creează un produs rezidual numit dioxid de carbon. Bioxidul de carbon din organism și oxigenul din aer trebuie schimbate pentru ca organismul să rămână sănătos. Odată ce alveolele schimbă oxigenul pentru dioxidul de carbon în sânge, sângele trece prin vasele sanguine ale plămânului în sistemul circulator general. Capilariile, arterele și venele transportă oxigen în întregul corp, furnizând diferitele organe și celule, afirmă Asociația Americană a Lungului.