În condiții normale, organismul descompune substanțele numite purine în acid uric și depozitează acest acid în sânge, explică Clinica Mayo. Acidul urinar este apoi prelucrat de rinichi și excretat în urină. Guta se dezvoltă atunci când organismul produce fie prea mult acid uric, fie nu scapă bine de el. Acidul acut se acumulează în sânge și se depozitează în articulații, unde formează cristale care provoacă inflamații și durere.
Unele flare-up-uri de gută au loc fără o cauză aparentă. Altele pot fi legate de efectele secundare ale medicamentelor, dieta, o afecțiune ereditară sau o intervenție chirurgicală, potrivit Clinicii Mayo. Carnea roșie și alcoolul sunt substanțe care sunt bogate în purine și sunt cunoscute ca agravarea inflamației gută. Medicamente precum aspirina, niacinul și diureticele pot, de asemenea, să crească concentrația de acid uric în sânge.
Inflamațiile de gută sunt uneori aduse prin pierderea rapidă în greutate, hipertensiune arterială și intervenții chirurgicale, explică Clinica Mayo. Condițiile ereditare, cum ar fi sindromul Kelley-Seegmiller și sindromul Lesch-Nyhan, provoacă o creștere a acidului uric în sânge din cauza unei enzime deficitare sau lipsă care controlează nivelurile de acid uric.
