Astronomia este un domeniu de știință care studiază natura și mișcările corpurilor cerești. Aceasta include studierea unor obiecte precum stele, planete și galaxii întregi.
Cei din civilizațiile timpurii au recunoscut și au ținut evidența regularității mișcărilor celeste, făcând astronomia cea mai veche dintre științele fizice. Astronomii timpurii au folosit observațiile lor pentru a ajuta la crearea primelor calendare, împărțind lunile și anii pe baza observațiilor lor.
Nicolaus Copernic a contribuit la crearea astronomiei moderne în 1543, cu publicarea revistei "Despre revoluțiile sferelor celești". Această lucrare susținea că soarele, și nu Pământul, era centrul sistemului solar și că Pământul sa rotit pe axa sa. Un alt astronom, Galileo Galilei, a folosit un telescop pentru scopuri astronomice pentru prima dată în istorie și a făcut observații asupra a patru dintre lunile lui Jupiter și a fazelor Venusului. Aceste dovezi au oferit sprijin pentru ideile lui Copernic. Mai târziu, Isaac Newton a ajutat la unificarea științelor astronomiei și fizicii cu legile sale de mișcare și teoria gravitației universale.
Tehnicile care au făcut uz de fotografie și spectroscopie au transformat astronomia în secolul al XIX-lea. Acest lucru a ajutat astronomii să treacă de la studierea pozițiilor de stele la studierea compoziției lor. În plus, alte progrese tehnologice, cum ar fi telescoapele mai mari, au ajutat astronomii să învețe mai multe despre univers.
