Unele dintre adaptările leului montan includ o viziune dură și o auzitate sensibilă. De asemenea, are fălci puternice, permițându-i să stranguleze sau să zdrobească gâtul prada cu o singură mușcătură.
Una dintre cele mai importante adaptări ale leului montan este viziunea sa. Are ochi neobișnuit de mari, care conțin multe tije, care sunt celule care sunt sensibile la lumină. Aceste celule sensibile la lumină permit leului de munte să vadă și să vâneze noaptea. Împreună cu o viziune deosebită, leul montan a evoluat de asemenea într-un sentiment senzațional de auz, permițându-i să recunoască frecvențele sonore inaccesibile altor animale. Acest lucru este util în special atunci când vânătoarea noaptea sau cu niveluri scăzute de lumină. Când leul de munte găsește pradă, se prăjește și mușcă gâtul pentru a dezactiva animalul. Dacă prada este mică, leul de munte rupe gâtul dintre fălcile sale puternice. Dacă pradă este mai mare, cum ar fi un cerb, prădătorul mușcă prin trahee, lăsând animalul să moară din sânge sau pierdere de oxigen.
Alte adaptări importante constau în construirea unui leu de munte, labe mari și coadă lungă. Luate împreună, aceste trăsături dau pisicii capacitatea de a urca copaci când fug de pericol. Coada este o parte importantă a capacității sale de a echilibra pe niște picioare sau membre.
