Câteva exemple de reflexe viscerale includ tuse, strănut, înghițire și vărsături. Aceste reflexe sunt declanșate de stimularea unui receptor nervos într-un organ visceral.Reflexele viscerale sunt controlate de sistemul nervos autonom și inițiate în organele viscerale, care sunt organele interne ale pieptului, cum ar fi inima și plămânii, precum și abdomenul, cum ar fi stomacul și intestinele. Acești mușchi sunt înconjurați de viscere și funcționează cu ajutorul musculaturii netede, care este musculatură involuntară. Acestea funcționează independent și, prin urmare, răspund numai la declanșatoarele interne, cum ar fi ingerarea alimentelor sau iritarea, cum ar fi mucusul din plămâni.
Un exemplu clasic de reflex visceral sau autonom este peristalismul. Când mâncarea intră în esofag, mușchiul neted determină viscera care înconjoară întregul tract digestiv să se extindă ritmic și să se împrăștie, împingând alimentele prin sistemul digestiv pentru a fi digerate în continuare. Iritarea plămânilor sau a stomacului este, de asemenea, un declanșator clasic al reflexelor viscerale. Iritarea căptușelii stomacale poate provoca vărsături, iar particulele în plămâni pot provoca tuse sau strănut. Ca toate celelalte reflexe viscerale, acestea sunt inițiate în mod inconștient și pot fi controlate numai prin puterea voinței într-o mică măsură, cum ar fi atunci când se ține într-o tuse.