În romanul lui Fitzgerald, "The Great Gatsby", personajele Nick Carraway și Jay Gatsby reprezintă un exemplu de juxtapunere în carte. Un alt exemplu este diferența dintre ouăle vii bogate și Valea cenușii sărăcăcioase.
Juxtapunerea, o tehnică literară care folosește personaje, idei sau setări pentru a contrasta ideile, ajută Fitzgerald să evidențieze idiosincraziile societății americane în anii 1920. În special, el subliniază diferențele dintre clasele superioare și inferioare.
Carraway, naratorul povestii, se mută într-o casă mică de lângă conacul lui Gatsby. Personalitatea sa este prietenoasă, transparentă și puțin naivă. El este dornic să se familiarizeze cu renumitul Gatsby. Deși Carraway lucrează ca vânzător, relațiile sale familiale cu clasa bogată fac o prietenie cu Gatsby un eveniment natural.
Deși aruncă petreceri generoase, Gatsby ascunde detaliile trecutului său și natura afacerii sale. În dragoste cu vărul căsătorit al lui Carraway, Daisy, el își construiește imperiul de bogăție pentru a-și dovedi meritele ei.
Soțul lui Daisy, Tom, are o aventură cu Myrtle, care locuiește în Valea Cenușelor. Sărăcia și urâciunea sunt alături de conacele și frumusețea estetică a ouălor de vest. Deși Fitzgerald folosește juxtapunerea pentru a contrabalansa averea, sărăcia, idealismul și realismul, acestea se ciocnesc împreună pentru Carraway, care devine deprimat după uciderea lui Gatsby.
