Câmpurile magnetice simple și tragerea gravitațională exercitată asupra tuturor obiectelor fizice sunt exemple de acțiune la distanță. Spre deosebire de forța de contact, acțiunea de la distanță implică mișcarea sau influența unui obiect fără a fi nevoie pentru contact fizic.
Fizicienii au început să conceapă acțiunea la distanță pentru a explica eșecurile din teoriile atomistice și mecanice timpurii. Explorarea și eventuala rezolvare a eșecurilor în modelul newtonian al universului fizic au condus la teoria acțiunii la distanță și au dus la o serie de progrese importante în domeniul fizicii.
