Diferența principală dintre cardurile microSD și microSDHC este că cardurile microSD sunt limitate la o dimensiune de stocare de două gigaocteți, în timp ce cardurile microSDHC pot avea o capacitate de stocare de până la 32 gigabytes. microSDHC înseamnă o capacitate mare. Dispozitivele vechi care conțin un port microSD, cu toate acestea, nu sunt întotdeauna compatibile cu tehnologia microSDHC.
Cardurile MicroSD sunt miniaturale, de dimensiunea unui unghi, dispozitivele digitale de stocare. Ele sunt un tip de memorie flash și nu conțin părți în mișcare, făcându-le foarte durabile dacă sunt îngrijite corespunzător. Cardurile MicroSD și MicroSDHC sunt cele mai frecvent utilizate în electronica mobilă, cum ar fi telefoanele mobile și tabletele.
SD-ul în microSD și microSDHC reprezintă un digital sigur, care indică tipul de tehnologie utilizat în aceste carduri. Standardele digitale securizate au fost dezvoltate de asociația SD în încercarea de a crea o tehnologie de memorie flash fiabilă, eficientă și standardizată. Sute de companii de tehnologie din întreaga lume au adoptat standarde SD pentru produsele lor.
Pe lângă microSD, cardurile digitale securizate se găsesc în formate standard și mini. Cardurile standard de dimensiune SD sunt utilizate în mod obișnuit în camere, iar cardurile miniSD au fost dezvoltate pentru telefoane mobile, dar au fost în mare parte înlocuite cu carduri microSD. În 2009, Secure Digital a introdus standarde pentru cardurile microSDXC, ceea ce înseamnă o capacitate extinsă. Aceste carduri pot stoca până la doi terabiți de date.