În ciuda confortului și disponibilității fotografiilor digitale, mulți fotografi folosesc în continuare film analogic începând din 2015. Camerele de film sunt adesea necostisitoare, iar filmele analogice pot capta o gamă mult mai mare de tonuri de lumină decât majoritatea camere digitale de consum. Filmul analogic captează, de asemenea, mult mai multe detalii decât camerele digitale, cu film de format mediu care oferă o rezoluție a imaginii echivalentă cu 400 megapixeli.
Artiștii pot prefera filmul analogic datorită permanenței imaginii. Ca mediu fizic, filmul analogic este mai stabil și mai greu de modificat decât imaginile digitale. Din acest motiv, filmul analogic este utilizat pentru fotografiile cu pașaport și alte documente de identificare, deoarece este mult mai dificil să editați o fotografie analogică decât cea digitală.
Deficiențele și dificultățile legate de filmul analogic pot atrage și fotograful. Datorită numărului redus de expuneri dintr-o rolă de film, fotograful trebuie să planifice cu atenție și să compună fiecare fotografie. Unii preferă această abordare mai lentă, mai atentă la capturarea imaginilor. În plus, natura finică a camerelor analogice poate duce la scurgerile de lumină și expunerile duble, care pot avea un efect estetic dorit, care nu poate fi ușor replicat cu o cameră digitală. Există, de asemenea, o serie de motive romantice pentru care un artist poate alege să lucreze cu filme analogice. Unii artiști se pot bucura de simțul filmului sau de mirosul substanțelor chimice în curs de dezvoltare sau pot pur și simplu să se bucure de lucrul cu un mediu mai vechi.
