Atunci când vezica urinară nu se golește în mod corespunzător, această afecțiune este denumită retenție urinară, explică Centrul Național de Informații pentru Rinichi și Boli Urologice. Simptomele acute de retenție urinară, care necesită îngrijiri medicale, sunt umflături și dureri ale abdomenului inferior; incapacitatea de a urina; sau o nevoie urgentă urgentă de urinare.
Simptomele de retenție urinară cronică includ urinarea de opt sau mai multe ori pe zi, un flux urinar slab sau întrerupt și un sentiment de necesitate de a urina după urinare, potrivit Rețelei Naționale de Rinichi și Boli Urologice. Alte simptome includ o senzație ușoară de disconfort la nivelul abdomenului inferior și dificultatea de a începe să urineze. Retenția urinară este diagnosticată de un medic. O scanare CT, cistoscopie, electromiografie sau teste urodynamice sunt utilizate pentru a diagnostica și a găsi cauza dificultății de golire a vezicii urinare.
Unele cauze ale retenției urinare sunt pietrele din tractul urinar, infecțiile tractului urinar și chisturile, afirmă Centrul Național de Informații pentru Rinichi și Boli Urologice. Tumorile și leziunile pot provoca, de asemenea, dificultăți de urinare. Tratamentul pentru retenția urinară variază în funcție de cauza afecțiunii. Drenarea vezicii urinare, dilatarea uretrei sau stenturile pot fi utilizate sau, în unele cazuri, este necesară o intervenție chirurgicală. Bărbații cu această afecțiune pot fi prescrise medicamente prostrate.
