Invenția telefonului a permis oamenilor din întreaga lume să împărtășească instantaneu idei și informații noi cu privire la un capriciu. Această eficiență a crescut pe plan comun, deoarece comunicarea anterioară depinde de telegraf și de e-mailurile livrate manual.
Telefonul a fost inventat de Alexander Graham Bell în 1876. Înițial, telefoanele puteau fi oferite doar de cetățeni de rang superior, deoarece materialele utilizate pentru conectarea la rețeaua telefonică erau prohibitiv de scumpe. Viziunea finală a lui Bell a fost aceea că telefoanele să fie făcute atât de ieftine încât și cei mai săraci din societate ar putea avea acces la beneficiile lor dacă vor. Valoarea practică a telefonului a fost aproape imediat recunoscută deoarece întreprinderile, casa și educația au adoptat noua tehnologie pentru a vorbi cu cei dragi sau colaboratori.
Odată ce telefonul a ajuns la locul de muncă, un nou mod de viață a apărut ca centre urbane dezvoltate în jurul clădirilor de birouri și a zonelor urbane, toate pentru a utiliza telefonul pentru afaceri. Viteza sporită de comunicare a permis afacerilor să aibă loc mai rapid, ceea ce a însemnat mai multe profituri și o creștere economică mai mare. Deși multe locuri de muncă au fost distruse din cauza telefonului, inclusiv a telegrafilor și a mesagerilor, au fost create alte locuri de muncă, cum ar fi operatorii de telefonie.