Pentru un geolog, identificarea unui mineral necunoscut începe cu o simplă privire la el. Modul în care mineralul arată arată mult despre textura, compoziția și istoria sa. Mineralele pot fi clasificate în funcție de luciu. Ele pot fi clasificate ca metalice, sticloase sau plictisitoare, cu anumite clasificări intermediare, cum ar fi cerul sau adamantina.
Un alt indiciu care poate fi găsit cu o examinare vizuală vine din culoarea mineralelor. Lazurite, de exemplu, tinde să fie albastru, în timp ce pirita este de obicei gălbui. Unele minerale au o culoare caracteristică, cum ar fi cuarțul, care este de obicei alb sau clar, dar poate fi și alte culori.
Un alt expert în domeniul mineralogiei efectuează verificarea durității probei. Duritatea este măsurată pe scara Mohs de 10 puncte. Pe această scală, un unghi este un 2, o monedă este de 3, iar un cuțit metalic sau unghii de fier tind să evalueze 5,5. Substanțele mai grele, cele cu rating mai înalt, sunt capabile să zgârie elemente mai moi.
Un alt test care este disponibil oamenilor de știință este o evaluare magnetică. Unele minerale sunt magnetice, iar câmpul pe care îl generează poate fi detectat de un magnet puternic ținut în apropierea probei. De asemenea, este posibil să se detecteze prezența unui câmp magnetic pur și simplu ținând proba aproape de o busolă.
