"Un Simil" folosește mersul cerbilor în pădurile pregătite pentru zbor ca o similă pentru a descrie o relație. Cei doi oameni par să fi suferit un eveniment pentru a aduce o schimbare în relația lor.
Poemul "Un Simil" constă, în mare parte, dintr-o similă. Există opt linii în poezie, iar șapte dintre linii alcătuiesc similitudinea. Doar prima linie spune ceea ce se întâmplă în realitate, dar este un indiciu important în ceea ce privește semnificația poemului. Această primă linie spune: "Ce ne-am spus unul altuia ..." Aceasta indică imediat cititorului faptul că a fost spus ceva important între două persoane. Restul liniilor le spune cititorului că orice a fost spus a provocat un conflict. Persoanele despre care se referă poemul sunt acum "ca cerb", ale căror membre sunt pline de "zbor latent". După ce a fost spus în prima linie, oamenii sunt acum zbârnâți unul față de celălalt, probabil speriați de ceea ce poate veni.
Simplitatea acestei poezii este foarte puternică, iar asemănarea este artizanală. Doar prin asemănarea celor doi oameni care au avut conflictul cu cerbul, se spune atât de mult despre relația lor acum. Imaginea cerbilor care se plimba prin pădure, mereu vigilente și gata să fugă la cel mai mic semnal, este puternică și face toată munca lui N. Scott Momaday în această poezie.