Abilitatea copilului de a folosi un obiect pentru a reprezenta un alt obiect, o acțiune de simbolizare a unei alte acțiuni sau o idee de a sta în picioare pentru o altă idee este cunoscută sub numele de joc simbolic.
Formarea gândurilor simbolice poate fi observată la copii mici în vârstă de 8 luni. Pe măsură ce se familiarizează cu mediul înconjurător, mințile copiilor încep să formeze o bază de date cu oamenii, obiectele și acțiunile pe care le observă și le resimt prin cele cinci simțuri. De exemplu, scuturarea unei zgomote sau lovirea unei jucării pentru bebeluși se pot transforma în acțiunea atingerii capului lor cu jucăria pentru a imita perierea părului.
Pe măsură ce copiii îmbătrânesc, încep să imite ceea ce descoperă prin explorare. La 18 luni, un copil poate pretinde că hrănește o păpușă cu o lingură sau folosește blocuri ca mașini și bărci. S-ar putea să imite sunetul unui motor sau să dea o bucată de fructe la urechi și să spună: "Bună!"
Jocul dramatic este considerat una dintre cele mai pure forme de gândire simbolică și este necesar pentru dezvoltarea intelectuală puternică. La vârsta de trei ani, un copil își poate atribui roluri pentru ei și pentru ceilalți. Ei pot spune lucruri cum ar fi: "Tu ești mama și eu sunt copilul" sau "Sunt o pisică și tu ești un cățeluș". Creativele dramatice încorporează gândirea critică și rezolvarea problemelor.
