Azotul poate veni atât în forme lichide, cât și în gaze. În unele forme, azotul poate fi letal și provoacă explozii masive, în timp ce în alte forme, azotul poate fi inofensiv, cum ar fi în ulei de plante sau în aerul pe care oamenii îl respiră pe Pământ.
Azotul a fost descoperit pentru prima data in 1772 de catre Daniel Rutherford, medic si chimist. La inceput, se credea ca azotul inseamna ca nu ar putea exista viata pentru ca, atunci cand Rutherford a luat oxigenul si dioxidul de carbon in aer, a descoperit ca animalele nu au putut supravietui. Nu aveau nevoie de azot pentru a respira, dar aveau nevoie de oxigen și de dioxidul de carbon. Mai târziu, s-ar descoperi că azotul exista de fapt în interiorul tuturor organismelor vii. De fapt, ciclul de azot este o parte crucială a modului în care natura funcționează.
Când vine vorba de produse de uz casnic, azotul se găsește cel mai adesea în amoniac. Amoniacul este creat prin utilizarea procedeului Haber cu gaz de azot și hidrogen gazos. Amoniacul este utilizat în materiale plastice, în îngrășăminte, în produsele de curățare și în hrana animalelor.
