Dacă adolescenții sunt victime sau trecători, ei pot face o poziție împotriva hărțuirii cibernetice, alegând să nu citească sau să transmită vreun conținut rău intenționat, îndepărtându-l astfel pe audiența unui bătăuș. Deoarece cyberbullying încalcă regulile de participare ale multor site-uri internet, adolescenții pot, de asemenea, să raporteze un comportament necorespunzător moderatorilor interni pentru a-l interzice contul de bătăuș. Funcțiile de blocare încorporate în electronică împiedică, de asemenea, bătăușii să facă apeluri directe sau texte către victime.
Spiritele de tip cibernetic, care apar adesea între minori, se bazează pe comunicațiile electronice pentru a hărțui sau umili o victimă. Atunci când adolescenții sunt spectatori online sau în persoană, pot comunica în mod colectiv împotriva comportamentului de agresiune pentru a deflecta atacurile înainte de a le escalada. Dacă un agresor online face amenințări alarmante sau traversează pe cineva neobosit, victima poate să depună un raport la organele de poliție locale pentru a rezolva problema. Consiliul Național de Prevenire a Criminalității îi sfătuiește pe adolescenți să salveze orice înregistrare a unui incident de cibermițare, cum ar fi mesajele text sau jurnalele camerelor de chat.
Părinții pot detecta semnele precoce de hărțuire cibernetică, acordând atenție comportamentului online al adolescenților, monitorizând periodic comunicările și educând copiii despre eticheta online. Adulții ar trebui să descurajeze adolescenții să partajeze parole și să posteze informații private în zonele publice. Când părinții își bănuiește propriul copil de agresiune a altora, ei ar putea avea nevoie să limiteze utilizarea calculatorului sau să caute ajutor de la un terapeut pentru a ajuta adolescenții să învețe modalități sănătoase de a comunica. Școlile sunt, de asemenea, încurajate să dezvolte politici de utilizare a tehnologiei și să stabilească consecințe pentru a se angaja în hărțuire cibernetică în timpul orelor de școală sau asupra proprietății școlare.
