Ghicitorile Zen nu sunt nici ușor, nici grele, pentru că sunt destinate unor întrebări filosofice care promovează spiritualitatea unui individ. De exemplu, o enigmă întreabă ce sunet se face printr-o singură mână aplaudată. Ghicitul este un exercițiu de gândire provocator pentru un student de Zen și nu are un răspuns definitiv.
Ghicitorile Zen sunt cunoscute sub numele de koans. Ele sunt folosite în practică Zen pentru a provoca interogarea sensului vieții și pentru a continua progresul unui student în practicarea lui Zen.
Zen este o fracțiune a budismului dezvoltat în secolul al șaselea în China. Se subliniază căutarea cunoștințelor despre natura lui Buddha și utilizarea cunoștințelor în provocările zilnice. Cunoștințele sunt folosite pentru a ajuta pe alții. Zen pune accentul pe interacțiunea cu un mentor mai degrabă decât pe doctrina învățării. Cei care urmăresc Zen lucrează pentru a-și îmbunătăți claritatea și înțelegerea pentru a experimenta un moment de trezire.
Religia a avut numeroase perioade de gândire în istoria sa, care se întinde pe mii de ani. În perioada literară, între anii 950 și 1250, practicanții Zen au început să compună colecții de citate și lucrări ale maeștrilor Zen, cu poezii și comentarii adăugate. Zen a atins popularitatea largă în Statele Unite în anii 1950 și 1960, în parte datorită interesului din partea unor poeți bătrâni precum Jack Kerouac și Allen Ginsburg.