Încălzirea mecanică poate apărea datorită fragmentării termice, înghețării prin îngheț, distrugerii hidratării, exfolierii și abraziunii. În timpul intemperiilor mecanice forțele exterioare determină ruperea materialului rocnic în sedimente mai mici.
Încălzirea mecanică este similară cu cea a intemperiilor chimice, iar efectele lor se suprapun uneori. Abraziunea este procesul în care o forță exterioară, cum ar fi mișcarea sau gravitația apei, determină ca materialul de rocă să se mănânce împreună, ceea ce ar putea rupe straturile exterioare ale stâncii afectate. Exfolierea mecanică sau îmbinarea prin presiune are loc atunci când straturile de rocă paralele cu suprafața sunt expuse, provocându-le să se extindă și să se rupă în rânduri.
Fragmentarea termică are loc atunci când schimbările extreme de temperatură determină roca să-și extindă sau să modifice structura chimică, ceea ce slăbește piatra și o desparte de-a lungul timpului. Înghețarea înghețului, cunoscută și sub numele de înghețarea înghețului, apare atunci când apa se scurge în spații deschise ale materialului de rocă și îngheață, provocând extinderea apei și eventual ruperea straturilor de rocă. Hărțuirea hidratării este similară cu cea a înghețului și apare atunci când apa determină anumite materiale dintr-o piatră, cum ar fi lutul, să se extindă și să se rupă materialul de rocă.
