Semnificativul număr de semnificații din Biblie este că șapte înseamnă completitudine și sfințenie, în timp ce numărul doi înseamnă adevăr. În plus, numărul 12 din Biblie înseamnă adesea o bază sau o fundație, cum ar fi cele 12 discipoli ai lui Isus pe care Isus le folosește pentru a-și începe slujirea.
Scriitorii folosesc numărul șapte în întreaga Biblie pentru a reprezenta finalizarea unei sarcini ca atunci când israeliții merg în jurul Ierihonului de șapte ori înainte ca zidurile Ierihonului să cadă. În plus, când un ucenic îi cere lui Isus câte ori să ierte pe cineva, Isus răspunde nu doar de șapte ori, ci de 70 de ori de șapte ori. Cartea Apocalipsei menționează șapte biserici, șapte îngeri și învierea care se petrece la a șaptea trâmbiță. În timp ce numărul șapte în Biblie semnifică completitudinea spirituală, Biblia adesea asociază numărul șase cu dușmanii creștini. Șase este și numărul pe care Biblia îl folosește pentru a indica când ceva este incomplet.
Prin contrast, numărul doi din Biblie înseamnă adesea adevărul, de exemplu, că doi martori verifică adevărul unei chestiuni într-o procedură legală. În plus, în cartea Genezei, Faraon descrie primirea unui vis de două ori, astfel încât el știe că visul este o profeție serioasă. În Biblie, numărul doi reprezintă de asemenea natura duală a ceva, de exemplu cele două coarne care reprezintă conducerea dublă a Imperiului Medo-Persian.
Numărul 12 din Biblie reprezintă baza sau începutul a ceva. De exemplu, Isus alege 12 discipoli pentru a-și începe lucrarea. De asemenea, viziunea lui Ioan despre cer include 12 pietre de temelie. Biblia plasează o semnificație similară fundamentală pe multiplii de 12.
