Două exemple binecunoscute de ironie în literatură se găsesc în "Oedipus Rex" și "Rime al marinarului antic". În primul exemplu, Oedipul aduce fără îndoială un blestem asupra lui însuși prin propriile sale ordine. În al doilea rând, marinarul este deshidratat în mijlocul apei.
Ironia dramatică este un tip de dispozitiv literar care apare când publicul știe despre o situație particulară pe care una sau mai multe personaje nu o înțeleg.
În drama "Oedip Rex" de Sofocle, o ciumă a ajuns pe pământ, iar Oedip află că uciderea lui Laius o provoacă. El promite să pună capăt acestei ciume, dând dreptate și condamnarea ucigașului. Audiența știe deja, deși Oedipul nu, că Oedip a ucis-o pe Laertes și, mai târziu, sa căsătorit cu propria-i mamă. Prin blestemarea criminalului, el se blestemă.
Ironia situației este abundentă în poezia "Rime a Marinarului Antic" de Samuel Taylor Coleridge. Situația ironică apare atunci când lucrurile sunt diferite de ceea ce se așteaptă. În poezie, marinarul antic și echipa sa se află în mijlocul oceanului. Marinarul ucide un albatros pe care echipajul îl consideră a fi un semn de nenorocire. Băieții sunt în curând fierbinți, mizerabili și deshidratați. Gâtul lor este atât de uscat și înțepenit încât nu poate vorbi, iar buzele lor sunt arse de soare. Cu toate acestea, atunci când privesc afară, ei văd "apă, oriunde." Ironia situațională de a avea nevoie atât de rău de apă, chiar și în mijlocul ei, și totuși să nu-l poată bea, adaugă la mizeria situației lor.
