Factorii abiotici sau non-vii care influențează oceanele lumii includ temperatura, lumina soarelui, vântul și mineralele dizolvate. Acești factori contrastează cu factorii biotici, cum ar fi pește, plancton și delfini. Atât factorii biotici cât și cei abiotici afectează ecosistemele locale, dar factorii biotici sunt adesea determinați mai întâi de factorii abiotici.
În fiecare vară, populația de planctoni din Oceanul Arctic crește la cele mai înalte niveluri. Acest lucru se datorează în primul rând faptului că gheața topită, care este cauzată de factorul abiotic al temperaturii, poartă cu ea numeroase minerale în timp ce se varsă în ocean. Această abundență de plancton atrage balene și pești, care adesea fac migrații anuale în aceste zone nordice. Aceste pești și balene beneficiază de plancton, iar când se întorc la sud, prădătorii, care beneficiază de mineralele abundente, mănâncă balene și pești.
Un alt exemplu de factor abiotic este poluarea. Poluarea poate lua mai multe forme, inclusiv substanțele chimice periculoase, cum ar fi petrolul, gunoiul și scurgerile agricole. În plus, poluarea termică poate apărea atunci când apa caldă din fabrici și centralele electrice este descărcată în apă. Aceasta determină o creștere a temperaturii locale a apei, care afectează plantele și animalele care locuiesc în zonă. Dacă animalele nu se pot adapta la temperaturile calde, probabil că se vor mișca sau vor muri.