Cele cinci teme ale geografiei includ locația, locul, interacțiunile om-mediu, mișcarea și regiunile. Consiliul Național pentru Educație Geografică a dezvoltat cele cinci teme în 1984 ca o metodă de predare a geografiei elevilor.
Locația se referă la locația unui loc pe suprafața pământului. Locația poate fi absolută sau relativă. Locațiile absolute sunt definite de latitudine și longitudine sau de adresă, în timp ce locațiile relative definesc o locație în raport cu o altă locație.
Locul este definit de caracteristicile umane și fizice. Caracteristicile umane sunt tot ce este făcut de om, cum ar fi limba, cultura, clădirile și drumurile. Caracteristicile fizice sunt tot ce se face prin natură, cum ar fi munții, solul și rocile.
Interacțiunile dintre om și mediul înconjurător sunt modul în care oamenii interacționează cu mediul. Oamenii interacționează cu mediul prin modificarea, adaptarea sau în funcție de acesta. Modificarea include schimbarea mediului, cum ar fi construirea de case sau tăierea copacilor. Adaptarea înseamnă că oamenii își schimbă stilul de viață pentru a supraviețui în mediul înconjurător, cum ar fi aerul condiționat o casă într-un climat fierbinte. Oamenii depind de mediul înconjurător dacă se bazează pe el pentru a supraviețui, cum ar fi cultivarea culturilor sau pescuitul.
Mișcarea definește modul în care oamenii, bunurile și ideile se mișcă între locuri și arată cum interacționează locurile între ele.
Regiunea este o zonă care este definită de caracteristicile comune. Cele două tipuri de regiuni sunt fizice și politice. Natura, cum ar fi deșerturile, munții și lacurile, definește regiunile fizice. Oamenii definesc regiunile politice prin trasarea unor granițe politice, cum ar fi granițele statelor și ale țărilor.
