Ca și ceilalți giganți de gaz, Uranus nu are o suprafață, lăsând-o fără o limită bine definită între atmosfera sa și interiorul planetar. Deși nu are o suprafață, Uranus are un nucleu compus din apă, metan și amoniac și reprezintă 20% din raza sa planetară.
Uranus are cea de-a doua densitate planetară inferioară a oricărei planete din sistemul solar, o indicație că este compusă mai ales din gheață. Neptun este singura planetă mai îndepărtată de Soare decât Uranus și este distanța mare de Soare care permite multor substanțe chimice care alcătuiesc Uranus să existe într-o formă solidă. Uranus este uneori numit gigant de gheață datorită unei compoziții planetare care diferă de cea a lui Saturn sau a lui Jupiter.
Atmosfera planetei Uranus conține cantități mai mici de hidrogen și heliu decât giganții mai mari de gaz, dar conține, de asemenea, cantități relativ mari de metan. Metanul din atmosfera lui absoarbe culorile în capătul roșu al spectrului de lumină, dând Uranului culoarea albastru-verde. Uranusul radiază foarte puțină căldură în spațiu, posibil datorită unui impact care a avut loc la scurt timp după formarea planetei, care ar fi putut să sculpte o parte din miezul său.
