Protocolul de rutare este un tip special de protocol de rețea destinat utilizării de către routere pe Internet. Cele trei protocoale de rutare utilizate în mod obișnuit sunt EIGRP, OSPF și BGP.
Protocoalele de rutare definesc standardele de comunicație dintre routere, precum și căile pe care aceste routere oferă date printr-o rețea. În timp ce routerele comunică pe toată rețeaua, ele construiesc continuu un magazin de informații privind topologia rețelelor conectate.
Scopul principal al diferitelor protocoale de rețea este de a defini regulile și convențiile, pe măsură ce diferite dispozitive comunică în întreaga rețea. Protocoalele de rețea includ suport pentru dispozitivele de conectare și comunicare directă, precum și recunoașterea mesajelor și abilitățile de compresie a datelor.
Termenul "familie de protocol" este folosit pentru a se referi la un grup de protocoale de rețea de nivel ridicat și de nivel scăzut care lucrează împreună. Familia de protocoale de Internet îmbină împreună un număr de protocoale de nivel înalt, cum ar fi TCP, UDP, HTTP și FTP, care sunt responsabile pentru depășirea decalajului dintre protocoalele de nivel scăzut care comunică direct cu hardware-ul fizic al unui dispozitiv.
Protocoalele de rutare specifică, de asemenea, modul în care se modifică routerele dintr-un raport de rețea. Ele fac rețeaua mai dinamică, deci deciziile de rutare nu trebuie să fie predeterminate și statice.
