Dinucleotida de nicotinamidă adenină ionică sau NAD este un acceptor de electroni esențial în timpul procesului de glicoliză. Glicoliza este primul pas în descompunerea glucozei pentru utilizarea în respirația celulară și este principalul proces utilizat în fermentație. În fermentație, NAD este singurul acceptor de electroni, făcând același lucru pe care oxigenul îl exercită în respirație, deși mult mai puțin eficient.
Dincolo de funcția sa în glicoloză, nicotinamida adenin dinucleotida servește și altor câteva funcții celulare, mai ales ca un substrat pentru enzimele care modifică proteinele existente. Molecula este compusă din două grupe nucleotidice asociate cu grupările lor fosfatice. Molecula rămasă după glicoliza, NADH, are un supliment de hidrogen și doi electroni suplimentari în structura sa moleculară față de NAD.Această adăugare trebuie eliminată înainte ca NAD să fie gata de utilizare din nou, dar mecanismele normale pentru acest tip de reacție se găsesc în mitocondrii. Aceasta este o problemă, deoarece glicoliza survine în citoplasmă, iar NAD și NADH nu pot intra în mitocondrii. Organismul depășește această dificultate prin utilizarea glicerol fosfatului, o moleculă care poate trece peste membranele mitocondriale. În timpul fermentației, hidrogenul este înlăturat în schimb când NADH ajută la transformarea acidului piruvic în acid lactic.
