În artă și literatură, realismul exprimă un mesaj care descrie situațiile realist, în timp ce romantismul ilustrează mesaje prin utilizarea ficțiunii. Romantismul se concentrează pe complot, hiperbolă, metaforă și sentiment. În contrast, realismul se concentrează pe personaje, detalii, obiectivitate și separarea autorului și a naratorului.
Romantismul se revoltă împotriva formelor anterioare de scriere și de artă prin alegerea în sentimente, credințe, imaginație și fantezie. Este un stil care profită de libertatea și spontaneitatea personală, rupind zidul al patrulea între cititor și autor, astfel încât autorul este liber să comenteze evenimentele din poveste și să se joace cu cititorul puțin. Personaje neobișnuite, deseori supranaturale, acționează în povești romantice.Realismul se află la capătul opus al spectrului, concentrându-se pe detalii într-o încercare de a reproduce lumea reală sub formă de text. Autorul este separat de lumea povestirii și acționează ca un transcriptor obiectiv. Caracterele sunt normale, oamenii obișnuiți și evenimentele din complot sunt tipic normale și au o lipsă distinctă de elemente supranaturale sau fantastice. Realismul este o alegere comună pentru scriitorii de ficțiune literară, deoarece se concentrează pe caractere și caracterizare. În realism, chiar și timpul și locul sunt menite să forțeze caracterizarea și normalitatea personajelor și evenimentelor.
