Cea mai bună modalitate de a scrie un eseu care descrie o experiență de viață este de a folosi fie un format eseu personal sau narativ. Deși sunt foarte asemănătoare, există unele mici diferențe între eseurile personale și cele narative. Un eseu personal este o reflecție asupra impactului pe care un eveniment semnificativ la avut asupra vieții unei persoane. Un eseu narativ este transmiterea aceleiasi experiente de viata in format de poveste. Formatul ales ar trebui să reflecte scopul autorului.
Esele colegiului sunt un bun exemplu al eseului personal. Obiectivul este, în mod obișnuit, ca autorul să transmită ofițerului de admitere colegiu evenimentul sau evenimentele semnificative din viața cuiva, care au determinat o persoană să se adreseze unui anumit colegiu sau să urmeze un anumit domeniu de studiu. Cititorii eseurilor personale caută logica, raționamentul și conexiunea de la punctul A, fiind un eveniment semnificativ, la punctul B, fiind aplicația colegiului. În multe privințe, un eseu personal este o analiză. Eseul personal urmează, în mod obișnuit, formatul eseu comun al unui paragraf introductiv, corp de susținere a paragrafelor și o concluzie. Evenimentul în cauză și impactul acestuia ar trebui să fie clar menționate în paragraful introductiv. Un eseu narativ este o formă mult mai liberă în natură. Este mult mai mult ca a spune povestea evenimentului și nu necesită neapărat reflecție, deși ar trebui totuși să se înțeleagă clar.
