Pentru a face o poveste amuzantă de completare, autorul trebuie să scrie o scurtă poveste, apoi să șterge substantive, verbe, adjective și alte părți ale discursului. Cititorul umple semnele libere fără a vedea povestea originală, care creează o narațiune plină de umor.
Cele mai multe umplere a poveștilor goale au 1-3 paragrafe lungi. Autorul scrie o poveste completă cu un început, mijloc și sfârșit. Dacă umplerea în povestea necompletată ar trebui să fie acționată într-un joc de skit sau un act, povestea ar trebui să includă dialogul între două sau mai multe personaje, mai degrabă decât expunere.
După aceea, autorul șterge mai multe cuvinte din întreaga poveste și le înlocuiește cu spații goale. Alegerea diferitelor părți ale discursului face povestea mai unică și mai creativă; de exemplu, autorul ar putea șterge numele unui personaj în prima teză și un verb în a doua teză.
Pe o foaie separată de hârtie sau într-un alt document de procesare a textului, autorul enumeră "golurile" create în poveste. Alături de fiecare martor, autorul indică partea corectă a cuvântului, cum ar fi un substantiv, un verb sau un adjectiv. În unele cazuri, martorul ar putea fi o frază mai degrabă decât un singur cuvânt. Cititorul umple golurile, autorul înlocuiește cuvintele selectate în poveste, iar cititorul recitesc povestea amuzantă.
