Poeții folosesc în mod tradițional aliterația sau repetarea sunetelor consonante, pentru a lega cuvinte cu semnificații diferite și pentru a contribui la ritmul, ritmul sau muzicalitatea unei piese. O altă funcție a alliterației este onomatopoeică; adică să reprezinte sunetul unei acțiuni care are loc în interiorul poemului.
De exemplu, în "Infernul" lui Dante, poetul observă "înălțarea bulelor de fierbere". Alliterația aici se află în repetarea sunetelor "b", care imită sunetul de fierbere.Un alt exemplu poate fi găsit în "Howl" al lui Allen Ginsberg, unde poetul descrie "cutiile de trenuri cu cutii de trenuri". Repetarea în această linie este de un cuvânt întreg, dar efectul alliterativ al consoanelor este de a reprezenta sunetul unui tren de marfă cu viteză maximă.
